Datoria publică a României a crescut cu 154,1 miliarde de lei în 2025, echivalentul unei majorări medii de peste 422 de milioane de lei în fiecare zi. La sfârșitul anului, statul acumulase o datorie totală de 1.284 de miliarde de lei, potrivit raportului privind datoria publică guvernamentală prezentat joi, 23 iulie, în ședința Guvernului.
Calculată la nivelul întregului an, creșterea datoriei înseamnă aproximativ 17,6 milioane de lei pe oră, 293.000 de lei pe minut sau aproape 4.900 de lei în fiecare secundă. Este vorba despre o medie aritmetică a creșterii soldului datoriei, nu despre împrumuturi contractate efectiv în fiecare zi în aceste cuantumuri.
Din totalul de 1.284 de miliarde de lei înregistrat la 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală reprezenta 1.255,6 miliarde de lei, iar datoria administrațiilor locale se ridica la 28,4 miliarde de lei.
Datoria a crescut cu aproape 14% într-un singur an
Comparativ cu sfârșitul anului 2024, când datoria publică era de aproximativ 1.129,9 miliarde de lei, soldul a crescut cu 154,1 miliarde de lei, adică cu aproximativ 13,6%.
Guvernul explică această evoluție prin necesitatea finanțării deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și consolidarea rezervei în valută aflate la dispoziția Trezoreriei Statului.
Principala problemă indicată de aceste cifre nu este doar dimensiunea datoriei, ci și viteza cu care aceasta continuă să crească. În 2025, economia României a înregistrat o creștere de numai 0,7%, în timp ce deficitul bugetar a rămas la un nivel foarte ridicat.
Raportul indică un deficit bugetar de 7,7% din PIB, iar potrivit metodologiei europene ESA deficitul a fost de 7,9% din PIB. Acesta s-a redus față de nivelul de 9,3% consemnat în 2024, dar a rămas mult peste limita de 3% din PIB prevăzută de regulile europene.
România, la numai 0,7 puncte de pragul de 60%
La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală calculată potrivit metodologiei naționale reprezenta 57,7% din PIB. Conform metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentală brută ajunsese însă la 59,3% din PIB.
România a încheiat astfel anul la numai 0,7 puncte procentuale sub valoarea de referință de 60% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht.
Guvernul subliniază că România se afla pe locul 14 în Uniunea Europeană în funcție de ponderea datoriei în PIB și că nivelul de 59,3% era inferior atât mediei zonei euro, de 87,8%, cât și mediei UE, de 81,7%.
Comparația cu media europeană nu elimină însă riscurile produse de ritmul rapid al îndatorării. România are o economie mai puțin dezvoltată decât majoritatea statelor puternic îndatorate din zona euro și trebuie să finanțeze simultan deficite bugetare ridicate, datorii ajunse la scadență și necesarul curent de funcționare al statului.
În plus, marja până la pragul de 60% din PIB a devenit foarte redusă, în condițiile în care evoluția raportului depinde nu doar de noile împrumuturi, ci și de creșterea economică, cursul valutar și valoarea nominală a PIB.
Aproape jumătate din datorie, contractată pe piața internă
Potrivit raportului, 48,8% din datoria guvernamentală era reprezentată la sfârșitul anului 2025 de datoria internă. Statul s-a finanțat în principal prin titluri de stat emise pe piața locală.
Pe piețele externe, principalele surse au fost emisiunile de euroobligațiuni și împrumuturile contractate de la instituțiile financiare internaționale.
Raportul prezentat de Guvern nu indică, în sinteza făcută publică, valoarea dobânzilor plătite în 2025 și nici costul total estimat al deservirii datoriei în anii următori. Acesta este însă unul dintre efectele directe ale acumulării unor împrumuturi tot mai mari: o parte tot mai importantă din veniturile bugetare trebuie folosită pentru plata dobânzilor și refinanțarea sumelor ajunse la scadență.
Guvernul promite revenirea la un deficit de 2,5% abia în 2034
Executivul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 vor permite reducerea treptată a deficitului bugetar până la 2,5% din PIB în anul 2034.
Potrivit estimărilor oficiale, datoria publică ar urma să fie menținută pe o traiectorie sustenabilă și sub pragul de 60% din PIB pe termen mediu, în perioada 2031–2041.
Acestea sunt însă proiecții construite pe un orizont de aproape un deceniu. Cifra certă de la finalul anului 2025 arată că datoria României a crescut într-un singur an cu 154,1 miliarde de lei, peste 422 de milioane de lei pentru fiecare zi din calendar.
