Milionul de euro din dosarul Călin Georgescu: traseul banilor duce la o bancă din Letonia, închisă de autoritățile europene

Noi detalii din dosarul penal al lui Călin Georgescu ridică semne serioase de întrebare asupra unor operațiuni financiare internaționale în care ar fi fost implicat fostul candidat la Președinția României. Un milion de euro, plătit de un om de afaceri român în schimbul promisiunii unui credit de șase milioane de euro, a ajuns într-un circuit bancar controversat, cu legături către o instituție financiară din Letonia închisă de autoritățile europene. Conducătorii acesteia sunt judecați pentru presupuse operațiuni de spălare a banilor.

Un milion de euro plătit pentru o finanțare care nu a mai venit

Călin Georgescu, politicianul care și-a construit imaginea publică pe promisiuni de suveranitate, independență economică și apărare a intereselor românilor, se află în centrul unui dosar penal care ridică întrebări despre implicarea sa în presupuse operațiuni financiare frauduloase.

Procurorii DIICOT îl acuză că ar fi avut un rol de conducere într-o grupare care promitea oamenilor de afaceri acces la credite internaționale de milioane de euro. Pentru obținerea acestor finanțări, solicitanții trebuiau să achite în avans garanții financiare consistente.

Problema este că finanțările promise nu se mai concretizau, iar oamenii de afaceri rămâneau fără sumele transferate.

Unul dintre cazurile investigate îl privește pe Răzvan Leu, un antreprenor din Buzău, care susține că a plătit un milion de euro în schimbul promisiunii unui credit de șase milioane de euro.

Potrivit acuzațiilor, promisiunile ar fi fost făcute de Călin Georgescu și Ionel Rusen.

În decembrie 2021, milionul de euro a fost transferat într-un cont deschis la Incore Bank, în Elveția, pe numele Migom Bank, o instituție financiară offshore înregistrată în Dominica.

Beneficiarul efectiv al contului era bancherul elvețian Thomas Schätti.

Creditul nu a mai fost acordat, iar omul de afaceri a rămas fără banii plătiți.

Banii au intrat într-un circuit financiar internațional controversat

Traseul banilor a condus anchetatorii către o altă instituție bancară, Baltic International Bank, din Letonia. După încasarea milionului de euro, din contul elvețian a fost efectuat un transfer de peste patru milioane de euro către banca letonă. Procurorii suspectează că această sumă ar putea include și milionul provenit de la antreprenorul român.

Cum a ajuns un milion de euro, plătit de un antreprenor român pentru un credit care nu s-a mai acordat, într-un mecanism financiar internațional din care făcea parte o bancă asociată ulterior cu grave probleme de conformitate și acuzații de spălare de bani?

Banca din Letonia, închisă după nereguli grave

Baltic International Bank avea un istoric problematic în relația cu autoritățile de supraveghere financiară.

Instituția fusese sancționată în repetate rânduri pentru deficiențe în prevenirea spălării banilor și pentru probleme privind verificarea tranzacțiilor și a clienților. În decembrie 2022, autoritățile letone au suspendat activitatea băncii. În martie 2023, Banca Centrală Europeană i-a retras licența, iar ulterior instituția a intrat în procedură de lichidare. În ianuarie 2024, banca a fost declarată insolventă. Problemele nu s-au oprit însă la sancțiunile administrative.

Acționarul majoritar, Valerijs Belokons, împreună cu alți reprezentanți ai instituției, a ajuns în fața instanței din Letonia, fiind acuzat de participarea la un grup infracțional organizat care ar fi spălat aproximativ 20 de milioane de euro. Transferul identificat în dosarul românesc nu face parte din acest proces penal, iar existența unei legături bancare nu demonstrează automat participarea persoanelor din dosarul Georgescu la operațiunile investigate în Letonia.

Suspiciuni privind utilizarea banilor clienților

Numele bancherului Thomas Schätti apare și într-un litigiu deschis în Statele Unite în anul 2024.

Acesta și alte persoane au fost acuzați că ar fi folosit aproximativ 21 de milioane de euro din fondurile clienților Migom Bank pentru achiziționarea unor acțiuni la Baltic International Bank. Reclamanții susțineau că fondurile clienților ar fi fost amestecate cu banii instituției și redirecționate prin structuri financiare controlate de persoanele implicate. Acțiunea judiciară a fost retrasă în martie 2025, fără ca instanța să stabilească dacă acuzațiile erau întemeiate. Avocatul bancherului a respins acuzațiile.

Chiar și în aceste condiții, existența unor asemenea litigii accentuează caracterul controversat al mediului financiar în care au circulat sumele investigate de procurorii români.

Conexiuni internaționale și întrebări privind influența rusă

În jurul Migom Bank au apărut și suspiciuni privind legături cu persoane din Rusia, inclusiv indivizi asociați anterior cu dosare de spălare de bani. Au fost semnalate inclusiv conexiuni cu fostul politician austriac Johann Gudenus, cunoscut pentru relațiile sale politice cu Rusia și pentru implicarea în scandalul „Ibiza”, care a provocat o criză politică majoră în Austria.

Aceste informații nu dovedesc existența unei legături directe între Călin Georgescu și persoanele respective și nici faptul că milionul de euro ar fi fost transferat în Rusia. Ele indică însă un context financiar internațional care necesită verificări riguroase. Pentru un politician care a făcut din independența României față de influențele externe una dintre temele centrale ale discursului său, asemenea conexiuni indirecte merită clarificate public.

Călin Georgescu, între discursul patriotic și acuzațiile de fraudă

Cea mai importantă problemă ridicată de acest dosar privește contradicția dintre imaginea politică promovată de Călin Georgescu și acuzațiile formulate de procurori. Georgescu a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea protejării capitalului românesc, despre eliminarea dependenței de structurile financiare internaționale și despre apărarea intereselor economice ale cetățenilor.

În același timp, anchetatorii susțin că acesta ar fi participat la un mecanism prin care oameni de afaceri români erau convinși să transfere sume importante către entități financiare din străinătate, în schimbul unor credite care nu mai erau acordate.

Dacă acuzațiile procurorilor vor fi confirmate în instanță, contradicția dintre discursul său patriotic și activitățile investigate ar fi una profundă. Un politician care pretinde că apără economia națională ar fi contribuit, potrivit acestei ipoteze, la un mecanism prin care capitalul unor antreprenori români a fost transferat în afara țării, fără ca aceștia să primească finanțările promise.

Tăcerea lui Georgescu nu înlătură întrebările

În timpul audierilor din 21 septembrie 2026, Călin Georgescu și-a exercitat dreptul la tăcere. Ulterior, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a dispus arestarea sa preventivă pentru 30 de zile, măsură contestată de apărarea sa. Dreptul la tăcere este o garanție legală, iar exercitarea lui nu poate fi interpretată drept o recunoaștere a vinovăției.

Cu toate acestea, din perspectiva responsabilității publice, acuzațiile grave formulate împotriva unui politician care a aspirat la cea mai înaltă funcție în stat justifică solicitarea unor explicații. Nu este vorba despre obligarea unei persoane să se apere în spațiul public, ci despre nevoia legitimă a societății de a înțelege eventualele contradicții dintre promisiunile politice și activitățile financiare investigate.