Penelopa de pe Barbu Văcărescu: Bulevardul de 33 de milioane de euro, ciuruit din nou la câteva luni de la asfaltare!

Există în Bucureşti o formă rară de continuitate. Nu în arhitectură, nu în transport, nu în execuții impecabile, ci în asfalt. Se toarnă, se lasă la răcit, se admiră două săptămâni, apoi vine cineva cu o freză şi îl deschide la loc. Grecii i-au spus Penelopa, care ţesea ziua şi desfăcea noaptea, ca să nu termine niciodată. Bucureştiul i-a spus lucrare de intervenţie la reţelele edilitare şi a scutit-o de partea cu aşteptatul lui Ulise.
Miercuri, un bucureştean pe nume Mitică a fotografiat pe bulevardul Barbu Văcărescu ceea ce arată exact ca finalul unei renovări şi începutul alteia: un șanț tăiat pe lung în betonul proapăt, de la marginea drumului până în trotuar. Șantierul este împrejmuit cu panouri portocalii. La capăt sunt un excavator şi cu un coş de gunoi nou-nouţ rămas în mijlocul operaţiunii, ca martor.
„De abia se terminaseră lucrările pe Barbu Văcărescu şi l-au ciuruit din nou”, a scris el pe grupul de Facebook „Info Trafic Bucureşti şi Ilfov”. Postarea a strâns zeci de reacţii şi comentarii în scurt timp. În Bucureşti, asta se numeşte consens.
O renovare de câţiva ani, desfăcută în câteva ore
Când Miha a întrebat dacă a înţeles bine, adică dacă s-a turnat asfalt nou peste care s-a intrat imediat cu utilajul, Mitică a confirmat scurt şi a adăugat detaliul care doare: „A fost o renovare de câţiva ani”. Are dreptate cu anii.
Tronsonul liniei 5 de tramvai de pe Barbu Văcărescu, între Pasajul Băneasa şi Şoseaua Ştefan cel Mare, a intrat în şantier în februarie 2024, cu circa 4,2 kilometri de cale de rulare şi o valoare de aproximativ 170 de milioane de lei cu TVA, adică peste 33 de milioane de euro.
Pe parcurs, constructorul a reclamat facturi neplătite de Primăria Capitalei şi a oprit lucrările. Iar termenul de finalizare a fost împins spre vara lui 2026. Tramvaiele au revenit pe traseu în martie. Aşadar: doi ani de şantier, un buget cât un cartier de blocuri. O oprire pentru datorii, o repornire, o recepţie şi apoi, la câteva luni, freza. E adevărat, Penelopa lucra mai încet, dar cel puţin ţesea singură.
Stâlpişorii, sculele şi bordurile
Comentariile au adăugat cronologia evenimentelor de aici. Adrian a observat că şanţul nu e de ieri: „De săpt trecută e aşa, bine că s-au apucat după ce au pus stâlpişorii”. Ordinea operaţiunilor, aşadar, a fost respectată riguros – mai întâi montare, apoi demontare.
Un alt domn propune poate singura explicaţie logică rămasă: „Au uitat sculele sub asfalt”. Mario subliniază că lipsesc bordurile. Iar Victor a formulat concluzia generală, cu majuscule, aşa cum se scrie în Bucureşti când ai obosit: „Aşa se întâmplă în tot Bucureştiul! BĂTAIE DE JOC”.
Florin s-a uitat în calendar, care este practic cel mai neiertător document public: „Dacă îi prinde septembrie cu oraşul aşa, o să fie distractiv”. Mai sunt trei săptămâni până la începerea şcolii şi până la revenirea integrală a corporatiştilor din nordul Capitalei pe bulevardul căruia i se spune, afectuos, bulevardul corporatiştilor.





