Spitalul Județean Călărași: plăți nelegale, achiziții nefundamentate și un container de peste 100.000 lei folosit doar o lună

La Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian” Călărași, perioada 2023–2024 lasă în urmă un tablou greu de ignorat: obligații de transparență nerespectate, o achiziție pentru mentenanța RMN-ului fundamentată insuficient, bani plătiți nelegal într-un contract de pază, un container medical de peste 100.000 de lei utilizat numai o lună și un sistem de control intern în care chiar mecanismele menite să prevină asemenea situații prezentau vulnerabilități. Pentru neregulile verificate, concluzia auditului a fost una „cu rezerve”.

În centrul responsabilității administrative se află conducerea Spitalului Județean. Florentina Stamate a asigurat managementul unității, iar spitalul este o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași. În prezent, Consiliul Județean este condus de Vasile Iliuță. Documentele CJ arată, de asemenea, că Stamate a fost numită manager interimar prin dispoziție a președintelui Consiliului Județean.

Achiziții care trebuiau să fie transparente, dar informațiile nu au ajuns la timp în SICAP

Prima problemă apare chiar la nivelul elementar al transparenței. Spitalul nu a asigurat publicarea în SICAP, în termenele și condițiile prevăzute, a extraselor din programul anual al achizițiilor publice pentru contractele și acordurile-cadru care depășeau pragurile legale. Nu a fost făcută dovada publicării semestriale a acestor informații.

Consecința este simplă: publicul și operatorii economici interesați au avut mai puțină transparență asupra contractelor încheiate de instituție. Deficiența a fost pusă pe seama funcționării necorespunzătoare a sistemului de control intern managerial. Când o instituție care gestionează bani publici ratează chiar obligațiile de publicitate privind contractele importante, problema nu mai poate fi tratată ca o simplă scăpare birocratică.

Iar aici apare prima întrebare directă pentru conducerea Florentinei Stamate: cum a fost posibil ca într-o instituție cu serviciu specializat de achiziții și management propriu, obligațiile de transparență prevăzute de legislația achizițiilor să nu fie respectate?

RMN-ul: 140.056 de lei fără TVA, oferta unui singur operator și lipsa fundamentării prețului

Mult mai importantă este achiziția serviciilor de întreținere și reparații pentru aparatul RMN Toshiba Vantage Titan 1.5T. Contractul din aprilie 2024 prevedea 17.507 lei fără TVA pe lună, ajungând la 140.056 de lei fără TVA pentru perioada mai–decembrie.

Pentru această achiziție, spitalul nu a fundamentat suficient, complet și verificabil valoarea estimată și prețul acceptat. Deși achiziția depășea pragul de 140.000 de lei fără TVA, nu a existat consultarea a minimum trei operatori economici. Contractarea s-a bazat pe oferta unui singur operator, fără o analiză de piață din care să rezulte clar de ce prețul plătit era justificat.

În timpul verificărilor a fost prezentată o declarație potrivit căreia societatea Cortech Med SRL avea calitatea de reprezentant unic în România pentru activități comerciale și de service aferente echipamentului. Numai că existența unui furnizor unic nu elimina obligația de a documenta înaintea achiziției atât exclusivitatea, cât și faptul că prețul solicitat era unul rezonabil.

Și apare un detaliu care ridică și mai multe semne de întrebare: în SICAP existau și oferte mai mici pentru servicii similare. Tocmai de aceea era necesară o analiză comparativă înainte ca banii să fie angajați.

Problema nu s-a închis cu o simplă recomandare procedurală. Conducerea spitalului trebuie să analizeze dacă achiziția a respectat principiul bunei gestiuni financiare și, dacă rezultă existența unei pagube, să ia măsuri pentru recuperarea ei.

Cu alte cuvinte, nici măcar după control nu este exclusă apariția unui prejudiciu suplimentar. Pentru managementul spitalului, întrebarea este evidentă: cine a verificat prețul, cine a considerat suficientă oferta unui singur operator și de ce analiza economică necesară nu exista în documentația achiziției?

Contractul de pază: salariul minim a crescut, dar odată cu el au crescut și profitul firmei și cheltuielile indirecte

Un alt contract scoate la iveală o situație și mai clară, pentru că aici prejudiciul a fost cuantificat.

În 2024, salariul minim brut a fost majorat de la 3.300 la 3.700 de lei. Spitalul avea un contract pentru servicii de pază, monitorizare și intervenție rapidă, iar tariful a fost ajustat de la 28,05 lei/oră fără TVA la 31,45 lei/oră, adică o creștere de 12,12%.

Problema este că majorarea nu s-a limitat la costurile salariale afectate direct de schimbarea salariului minim. Au fost majorate și alte componente ale tarifului.

Cheltuielile indirecte au crescut de la 2,46 lei/oră la 2,76 lei/oră, iar profitul prestatorului de la 0,98 lei/oră la 1,10 lei/oră. Componenta cumulată de cheltuieli indirecte și profit a ajuns astfel de la 3,44 la 3,86 lei/oră, fără o fundamentare distinctă și verificabilă pentru această diferență.

Aplicată celor 13.248 de ore aferente perioadei iulie–decembrie 2024, această diferență a produs 5.564,16 lei fără TVA plătiți nejustificat, respectiv 6.621,35 lei cu TVA.

De data aceasta formularea este fără echivoc: au existat plăți nelegale, iar suma trebuie recuperată, împreună cu majorările de întârziere aferente.

Nu este o sumă spectaculoasă raportată la bugetul unui spital județean, însă mecanismul este mai important decât cifra. O modificare legislativă destinată salariilor a ajuns să majoreze și profitul operatorului economic. Iar filtrele interne care ar fi trebuit să observe diferența nu au funcționat.

Pentru Florentina Stamate, care conducea spitalul în momentul încheierii și derulării contractului din 2024, este o problemă de răspundere managerială care necesită explicații: cum a trecut o asemenea ajustare prin verificările economico-financiare și prin circuitul de aprobare al instituției? Raportul identifică expres deficiențe în verificarea fundamentării economico-financiare a ajustării.

„Caravana de Sănătate”: 107.100 de lei pentru un container folosit o lună și trei deplasări

Poate cea mai greu de explicat situație este cea a programului „Caravana de Sănătate”.

În septembrie 2023, spitalul a cumpărat un container medical cu 107.100 lei, destinat să funcționeze ca un cabinet mobil de screening. Pentru întregul program fusese aprobat un buget de 235.000 de lei, incluzând containerul, cheltuielile materiale și promovarea.

Programul fusese justificat prin ideea unei activități pe termen lung. Realitatea consemnată ulterior: caravana a funcționat numai în luna mai 2024 și a realizat trei deplasări în județul Călărași.

Pe 19 mai 2024, activitatea s-a oprit după avarierea treptelor de acces ale containerului. O defecțiune relativ limitată a fost suficientă pentru ca echipamentul de peste 100.000 de lei să nu mai fie utilizat, iar instituția nu a întreprins demersurile necesare pentru remedierea rapidă și reluarea programului.

Dar problema începe chiar înainte de defectarea treptelor. În spatele „Caravanei de Sănătate” nu fusese elaborat un proiect propriu-zis cu fundamentare completă și coerentă. Nu exista o strategie de implementare pe termen lung și nu fuseseră stabilite corespunzător resursele umane necesare. Activitatea se baza pe personal voluntar, lucru care a contribuit la imposibilitatea asigurării unei funcționări continue.

Rezultatul: 107.100 lei pentru un bun utilizat doar o lună, obiectivele programului neatinse și un bun public expus riscului de degradare suplimentară prin neutilizare.

Aici discuția trebuie să depășească nivelul unei trepte stricate. Cine a aprobat lansarea unui proiect fără să existe dinainte un plan de funcționare, personalul necesar și o strategie de continuitate? Cum poate fi justificată o investiție de peste 100.000 de lei pentru un echipament care, în forma constatată, a ajuns să fie folosit doar o lună?

Două posturi de audit intern. Ambele vacante. Achizițiile nu au fost auditate

În timp ce aceste contracte și proiecte erau derulate, spitalul avea încă o vulnerabilitate majoră: compartimentul propriu de audit public intern avea două posturi prevăzute și ambele erau vacante.

Auditul intern a fost asigurat de compartimentul Consiliului Județean Călărași, care a efectuat două misiuni în spital în perioada 2023–2024. Una a privit sistemul de prevenire a corupției, alta sistemul de conducere și control.

Însă nicio misiune nu a verificat achizițiile publice ale spitalului. Tocmai zona în care aveau să fie descoperite lipsa de transparență, fundamentarea insuficientă a unei achiziții de peste 140.000 de lei, plata nelegală din contractul de pază și gestionarea ineficientă a containerului medical.

Această situație pune întrebări nu doar conducerii spitalului, ci și Consiliului Județean Călărași. Spitalul se află în subordinea CJ, iar auditul intern aferent perioadei a fost realizat de structura ordonatorului principal de credite. Vasile Iliuță este președintele Consiliului Județean Călărași, iar Florentina Stamate fusese numită manager interimar printr-o dispoziție a președintelui CJ.

Șeful Achizițiilor ajunge să execute și să controleze

Arhitectura controlului intern mai avea o problemă. În Serviciul Achiziții Publice existau un șef de serviciu și patru persoane cu funcții de execuție. Cu toate acestea, șeful serviciului realiza nu doar activități de coordonare și control, ci și activități efective de achiziție prin SICAP.

Practic, persoana care trebuia să coordoneze și să controleze ajungea să desfășoare și operațiuni de execuție, fără ca propriile operațiuni să fie supuse unui control independent exercitat de o altă persoană responsabilă. Situația a fost identificată ca un risc de neconformitate.

Este încă un exemplu al aceleiași probleme care traversează întregul tablou: filtrele de control nu au funcționat suficient de bine.

Florentina Stamate și Vasile Iliuță au de răspuns la întrebări diferite

În cazul managerului Florentina Stamate, întrebările sunt legate direct de administrarea spitalului în perioada în care s-au produs o parte importantă dintre situațiile constatate: achiziția RMN din aprilie 2024, ajustarea contractului de pază și funcționarea pentru numai o lună a „Caravanei de Sănătate”.

Atunci când instituția plătește sume considerate nelegale, nu fundamentează corespunzător prețul unui contract, lasă nefuncțional un bun de 107.100 lei și funcționează cu mecanisme de control insuficiente, conducerea trebuie să explice public cum au fost posibile aceste situații.

În cazul lui Vasile Iliuță, problema este diferită. El conduce autoritatea publică în subordinea căreia funcționează spitalul. Nu există în documentul analizat o constatare că președintele CJ ar fi participat personal la achizițiile în cauză. Există însă o responsabilitate instituțională a Consiliului Județean în raport cu spitalul și există suficiente deficiențe încât eficiența mecanismelor de supraveghere să merite pusă sub semnul întrebării. Pagina oficială a CJ îl indică în continuare pe Vasile Iliuță drept președinte al Consiliului Județean Călărași.

Dincolo de cei 6.621 de lei: adevărata problemă este mecanismul

Ar fi simplu să fie redus totul la prejudiciul deja cuantificat de 6.621,35 lei. Dar acesta este doar singurul prejudiciu stabilit concret în documentul analizat.

Pentru mentenanța RMN trebuie verificat dacă există o pagubă și, dacă aceasta este identificată, trebuie recuperată. În cazul containerului nu este stabilit un prejudiciu în valoarea integrală de 107.100 lei; este constatată utilizarea ineficientă a banilor publici, pentru că bunul a fost folosit doar o lună. Această diferență este importantă și trebuie păstrată.

Ceea ce leagă însă toate cazurile este mecanismul: transparență insuficientă, prețuri insuficient fundamentate, controale economice care nu au depistat o majorare nejustificată, investiții fără o strategie operațională coerentă, audit intern insuficient și lipsa separării clare între execuție și control.

Iar acesta este subiectul care ar trebui explicat de conducerea Spitalului Județean „Dr. Pompei Samarian” și de administrația județeană: cum au putut exista, concomitent, atât de multe fisuri în sistemul care trebuia să protejeze banii publici?

Conducerea are termen propus până la 31 octombrie 2026 pentru implementarea măsurilor stabilite, inclusiv recuperarea prejudiciului, reanalizarea achiziției pentru RMN, clarificarea situației containerului, întărirea auditului intern și separarea atribuțiilor din Serviciul Achiziții. Iar în cazul prejudiciilor, documentul precizează că nerecuperarea lor, prin nedispunerea sau neurmărirea măsurilor necesare, poate atrage aplicarea dispozițiilor legale privind răspunderea conducerii entității.

Până atunci, rămân trei cifre pe care conducerea spitalului și a județului trebuie să le explice public: 140.056 de lei pentru mentenanța RMN insuficient fundamentată, 6.621,35 lei plăți nelegale deja cuantificate și 107.100 lei pentru un container medical care a funcționat numai o lună.