Sinecuri, lux și incompetență: De 30 de ani, baronii locali țin țara captivă pentru a-și proteja privilegiile
România se află în fața unei urgențe naționale pe care clasa politică refuză cu obstinație să o abordeze: reforma administrativ-teritorială. În timp ce sute de comune și orașe mici abia supraviețuiesc din punct de vedere economic, neavând fonduri din taxe locale nici măcar pentru a acoperi salariile propriilor angajați, guvernele succesive preferă să țină în viață un aparat birocratic falimentar. Această reorganizare profundă este vitală pentru reducerea cheltuielilor statului și eficientizarea administrativă, însă se lovește de un zid de netrecut: interesele electorale și financiare ale baronilor locali.
Principalul obstacol în calea modernizării îl reprezintă o mare parte a primarilor PSD și PNL, care au transformat primăriile în propriile feude, funcționând ca o rețea care drenează resursele țării. În loc ca banii contribuabililor să meargă spre infrastructură, drumuri sau utilități, bugetele sunt sifonate sistematic. Fondurile publice sunt risipite cu indolență pe scheme de personal supradimensionate, bunuri de lux pentru birourile edililor, mașini scumpe și așa-zise cursuri de perfecționare care ascund, în realitate, vacanțe exclusiviste decontate din buzunarele românilor. Administrația locală a devenit, pentru acești lideri, un simplu instrument de extracție a banului public.
Această hemoragie financiară este dublată de o incompetență cronică. Sistemul tolerează și promovează edili cu o educație precară și competențe îndoielnice, unii dintre ei lipsiți de o pregătire școlară adecvată, dar care stăpânesc perfect arta de a sărăci comunitățile locale pe care le controlează de peste 30 de ani. Fără viziune și fără capacitatea de a atrage fonduri europene reale, ei supraviețuiesc politic doar prin rețele de clientelism și nepotism. Până când România nu va avea curajul să comaseze unitățile administrativ-teritoriale neperformante și să elimine aceste sinecuri, dezvoltarea reală a țării va rămâne blocată, sacrificată zilnic pe altarul lăcomiei politice.
