Decizie de ultimă oră în dosarul legii ANI, acum, la Curtea Constituțională a României: Simina Tănăsescu, înlocuită ca raportor. Ce se întâmplă în continuare

Curtea Constituțională este așteptată astăzi să dezbată sesizările formulate față de noua lege ANI. Actul normativ a fost atacat la CRR printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată a preşedintelui Nicuşor Dan. În ședință, judecătorii constituționali au cerut schimbarea șefei CCR, Simina Tănăsescu, din calitatea de judecător-raportor.

Ședința continuă și la această oră la CCR, judecătorii având luni pe rol și alte dosare în afară de cel privind sesizările în cazul legii ANI.

Un dosar privește legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, sesizare făcută de deputați AUR și SOS România.

Aceleași grupuri parlamentare au contestat, într-un alt dosar, legea pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Simina Tănăsescu l-a desemnat în locul ei, ca raportor, pe Csaba Asztalos, potrivit unor surse citate de Agerpres.

Membrii CCR au cerut schimbare judecătorul-raportor în dosarul privind legea ANI. Șefa CCR,Simina Tănăsescu, este în acest caz judecătorul-raportor, potrivit surselor HotNews.

Un judecător-raportor la Curtea Constituțională a României (CCR) este cel desemnat de președintele instituției să analizeze un dosar, o sesizare sau un proiect de lege, să întocmească un raport scris asupra cauzei și să prezinte concluziile în fața plenului Curții.

E tot decizia președintei Curții Constituționale în privința judecătorului care preia dosarul în calitate de raportor.

La ședința de azi participă toți judecătorii constituționali, în afară de Bogdan Licu.

Ședinţa judecătorilor constituţionali de luni are loc într-un context tensionat, după ce Știripesurse.ro a relatat că premierul interimar Ilie Bolojan s-a văzut, vineri, într-un birou la Parlament cu președinta CCR, Simina Tănăsescu. Liderul PNL nu a comentat până în acest moment informația în timp ce judecătoarea numită de Klaus Iohannis a declarat că „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Pe de altă parte, președinții Curților de Apel, Președinții tribunalelor și Consiliul Superior al Magistraturii au cerut clarificarea scopului întâlnirii dintre președinta CCR și premierul interimar.

Judecătorii constituționali s-au întrunit și săptămâna trecută pentru a dezbate sesizările făcute privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, însă au amânat decizia pentru luni, 17 august 2026.

Prevederea privind pierderea mandatului unui ales, contestată

Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile, potrivit News.ro.

Contestatarii au invocat încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege.

Această prevedere a fost interpretată ca având o „ţintă fixă”, respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

Declarațiile de avere pentru partenerii de viață, atacate la CCR

Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă.

Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii.

Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi.

Preşedintele şi senatorii contestatari susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO.

Această formă este considerată un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.

Noua lege ANI, jalon în PNRR

Legea integrităţii reprezintă un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august 2026.

Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii.

Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.

Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie au avertizat că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).