SCANDAL ÎN INDUSTRIA DE APĂRARE! Ministrul USR Irineu Darău și-a pus șefa de cabinet într-o funcție-cheie la Carfil Brașov

Ministrul Economiei, Irineu-Ambrozie Darău, este în centrul unui scandal după ce și-a impus șefa de cabinet, Adriana Laura Miron, în funcția de administrator special la Carfil SA Brașov, una dintre cele mai importante companii din industria de apărare.
Numirea a fost făcută prin Ordinul nr. 107 din 29 ianuarie 2026, direct de către ministru, cu acordul directorului general al ROMARM, Răzvan Pârcălăbescu.
Problema majoră nu este doar numirea în sine, ci trecutul persoanei promovate.
Adriana Miron a fost condamnată definitiv în decembrie 2015 la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată, într-un dosar penal instrumentat de Curtea de Apel București.
Funcție strategică, numire politică
Carfil SA Brașov nu este o companie oarecare. Este parte din ROMARM și are rol strategic în producția de tehnică militară.
În acest context, funcția de administrator special nu este una simbolică. Este o poziție cu influență directă asupra deciziilor și direcției companiei.
Cu toate acestea, numirea nu a fost făcută printr-o procedură transparentă sau concurs, ci direct prin ordin de ministru.
Control din umbră asupra ministerului
Mai mult, există acuzații că, în realitate, Adriana Miron nu este doar șefă de cabinet, ci ar controla din umbră activitatea Ministerului Economiei.
Deși oficial ministrul este Irineu Darău, în practică deciziile ar fi influențate direct de aceasta, ceea ce ridică semne serioase de întrebare despre cine conduce, de fapt, instituția.
Un traseu controversat
Adriana Miron are un trecut administrativ și politic consistent. A fost director general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne între 2009 și 2010 și ulterior administrator public al municipiului Brașov, în perioada în care primar era Allen Coliban.
Pe lângă aceste funcții, aceasta deține și un apartament de 92 mp la Varșovia.
Numirea ei într-o companie strategică din industria de apărare, în ciuda unei condamnări definitive, aduce în prim-plan problema criteriilor reale după care sunt făcute aceste numiri.
Un model repetat în companiile de stat
Cazul Carfil nu este singular. Funcțiile de „administrator special” sunt de ani de zile criticate ca fiind sinecuri, poziții bine plătite, acordate pe criterii politice, fără performanță reală.
În acest context, numirea ridică o întrebare simplă: este vorba despre reformă sau despre perpetuarea aceluiași sistem de numiri pe relații?





