Noua lege a salarizării, între promisiuni și realitate: peste 1.000 de observații dar statul trebuie să se încadreze în doar 8 miliarde de lei

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii, a încercat să tempereze nemulțumirile din sectorul public, în plin val de critici și proteste față de proiectul noii legi a salarizării. Acesta a dat asigurări că niciun salariu aflat în plată la stat nu va scădea, dar a admis că proiectul are „lacune”, că multe grile trebuie reanalizate și că Ministerul Muncii a primit deja peste 1.000 de observații.

Pîslaru a respins ideea că proiectul ar trebui privit ca o lege de creșteri salariale generalizate. Ministrul a susținut că este vorba despre o lege de „echitate salarială”, care încearcă să corecteze dezechilibre acumulate în sistem, în limita unui spațiu fiscal de aproximativ 8 miliarde de lei. În același timp, acesta a criticat dur vechea Lege 153/2017, despre care a spus că a fost „vânare de vânt” și „praf aruncat în ochii celor care sunt în sistemul public”.

„Niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani”

Primul mesaj transmis de Pîslaru a fost că legea salarizării nu va duce la scăderi ale veniturilor aflate deja în plată.

„Niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi. Este esențial. Niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani ca urmare a acestei reforme”, a declarat ministrul.

El a spus că vede protestele sindicatelor și reacțiile legate de presupuse scăderi salariale, dar a insistat că nu există în proiect o reducere a veniturilor aflate în plată.

„Nu există niciun fel de scădere, nu există niciun fel de reducere de venit salarial aflat în plată”, a afirmat Pîslaru.

Ministrul recunoaște că proiectul are probleme

În același timp, ministrul interimar al Muncii a admis că proiectul legii salarizării nu este perfect și că primele runde de consultări au scos la iveală mai multe probleme.

„Este clar după primele runde de consultări că este un proiect care are lacune și trebuie să-l îmbunătățim”, a spus Pîslaru.

Acesta a precizat că există multe situații care trebuie reanalizate și multe grile care trebuie reașezate. Potrivit ministrului, observații importante au venit din mai multe domenii, inclusiv educație, sănătate și cultură.

„Sunt multe situații care trebuie reanalizate, multe grile care trebuie reașezate și toate aceste consultări pe care le am zilnic arată foarte clar că sunt anumite ipostaze în educație, în sănătate, în cultură, în toate domeniile cu care am avut deja contact, care necesită îmbunătățiri”, a spus Pîslaru.

Peste 1.000 de observații la legea salarizării

Dragoș Pîslaru a anunțat că Ministerul Muncii a primit deja peste 1.000 de observații pe proiectul noii legi a salarizării.

„Sunt peste o mie de observații pe care le-am primit. Vom corecta acolo unde argumentele sunt solide și vom cere ministerelor de linie să vină cu propriile analize”, a afirmat ministrul.

El a susținut că, în ciuda protestelor și a tensiunilor publice, discuțiile tehnice cu sindicatele și organizațiile profesionale sunt „mai degrabă bune”.

„Discuțiile, vă spun, sunt mai degrabă bune, discuții tehnice, nu bazate pe amenințări cu proteste sau pe alte lucruri. Deciziile importante se iau la masa discuțiilor”, a mai spus Pîslaru.

Ministrul a transmis și un mesaj către sindicate, spunând că „ușa Ministerului Muncii rămâne deschisă”.

„Nu este un proiect de creștere salarială”

Pîslaru a explicat că proiectul nu poate mulțumi toate categoriile profesionale, pentru că nu este o lege de majorări generalizate, ci una de reașezare a sistemului.

„Nu are cum acest proiect să mulțumească pe toată lumea. Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială”, a spus ministrul.

Acesta a menționat că proiectul urmărește simplificarea salarizării prin eliminarea unei părți semnificative a sporurilor și includerea unor venituri în salariile de bază. Potrivit lui Pîslaru, sistemul actual a acumulat multe forme de plată paralelă, greu de justificat și greu de apărat în fața contribuabililor.

Ministrul a invocat și câteva zone unde proiectul ar aduce îmbunătățiri, inclusiv pentru debutanți, cercetători științifici și asistenți sociali, categorii despre care a spus că au rămas mult în urmă.

Doar 8 miliarde lei spațiu fiscal

Unul dintre argumentele centrale ale lui Pîslaru a fost limita bugetară. Ministrul a spus că România nu își permite să acopere toate revendicările salariale și că spațiul fiscal disponibil este de aproximativ 8 miliarde de lei.

„Astăzi ne permitem 8 miliarde. Asta e spațiul fiscal pe care ni-l permitem. Și asta nu înseamnă că poți să rezolvi toate problemele peste noapte”, a declarat el.

Pîslaru a respins ideea unor creșteri salariale mari, imediate și simultane pentru toate categoriile din sectorul public.

„Nu poți să faci minuni din pix. Nu există un fond de rezervă fără număr, dacă ești responsabil și ții la țara asta și la români. Nu poți să promiți tuturor creșteri mari, imediate și simultane”, a spus ministrul.

El a avertizat că o asemenea abordare ar fi exact tipul de politică fiscală iresponsabilă care ar fi dus România în situația actuală.

Pîslaru critică vechea Lege 153: „Vânare de vânt”

Ministrul interimar al Muncii a lansat și un atac dur la vechea lege a salarizării, Legea 153/2017, susținând că aceasta a creat așteptări care nu au fost niciodată onorate.

„Această lege nu este o lege de finalizare sau de implementare a Legii 153. Este o lege care corectează faptul că acea lege s-a demonstrat a fi doar vânare de vânt, un praf aruncat în ochii celor care sunt în sistemul public”, a afirmat Pîslaru.

El a spus că vechea lege a fost urmată de prorogări, amânări și numeroase intervenții legislative care au făcut imposibilă aplicarea ei coerentă.

Potrivit ministrului, Legea 153 a fost modificată de peste 40 de ori din 2017 până în prezent.

Reproșuri la adresa PSD

Pîslaru a legat criticile sale și de responsabilitatea politică pentru proiectul actual. El a amintit că legea salarizării trebuia pregătită încă din 2022 și finalizată în 2023, iar Ministerul Muncii a fost condus în mandate succesive de reprezentanți ai PSD.

„Discutăm de mandate succesive care au fost deținute de Partidul Social-Democrat, care a avut această responsabilitate să pregătească acest proiect”, a spus Pîslaru.

Ministrul s-a declarat nedumerit de atacurile venite din zona PSD, în condițiile în care social-democrații ar fi avut timp să scoată proiectul în consultare publică în ultimii ani.

El a acuzat că unele critici din prezent vin chiar din zona politică responsabilă pentru întârzierile și dezechilibrele acumulate.

„Alternativa e să nu facem nimic”

Pîslaru a recunoscut că fiecare familie ocupațională are propriile argumente și că multe categorii profesionale se consideră îndreptățite să primească mai mult, mai ales după promisiunile nerespectate din trecut.

„Știu că fiecare familie ocupațională are argumente, știu că fiecare sector consideră că a fost nedreptățit în trecut și li s-au promis lucruri, inclusiv prin fosta lege, care nu au fost niciodată puse în practică. Și de multe ori fiecare dintre acești oameni care îmi dau aceste argumente au dreptate”, a spus ministrul.

El a afirmat însă că tocmai aceasta este problema: sistemul public de salarizare a acumulat atât de multe nedreptăți încât orice încercare de reașezare produce tensiuni.

„Care e alternativa? Alternativa e să nu facem nimic”, a conchis Pîslaru.