Bogdan Ivan a condus Ministerul Energiei din 23 iunie 2025 până la demisia din 25 aprilie 2026. În acest interval, factura medie la curent a românilor a crescut cu 51%, cea mai mare scumpire din Uniunea Europeană, iar România a rămas în urma vecinilor la baterii și la energie solară.
Facturile: din mijlocul clasamentului, printre cele mai scumpe
La preluarea mandatului, gospodăriile din România plăteau 0,19 €/kWh, mai puțin decât Grecia sau Polonia. Șase luni mai târziu plăteau 0,29 €/kWh, mai mult decât celelalte tari din regiune.
Sursa: Eurostat (nrg_pc_204), consum 2.500–5.000 kWh/an.
Un român plătește acum de 2,7 ori mai mult decât un ungur și de 2,1 ori mai mult decât un bulgar pentru același kilowatt. Raportat la puterea de cumpărare, România a ajuns cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană: 49,52 PPS la 100 kWh, față de 37,15 în Polonia și 15,10 în Ungaria.
Scumpirea: cea mai mare din Uniunea Europeană
În timp ce vecinii au avut scumpiri de câteva procente, factura românilor a crescut cu jumătate într-un singur semestru. Față de a doua jumătate a lui 2024, creșterea a fost de 58,6%, cea mai mare din UE, potrivit Eurostat.
Sursa: Eurostat (nrg_pc_204).
Plafonarea a expirat pe 1 iulie 2025, la o săptămână după instalarea lui Ivan. Chiar și față de prețul real de piață dinainte, circa 0,23 €/kWh, scumpirea rămâne de aproximativ 26%, tot cea mai mare din regiune.
Stocarea: Bulgaria a construit, România a privit
În vara lui 2025, Bulgaria avea circa 500 MW de baterii, iar România circa 240 MW. În mai 2026, Bulgaria ajunsese la 3.320 MW și 8.600 MWh, cea mai mare capacitate din Europa. România avea 599 MW și 1.129 MWh la finalul mandatului lui Ivan.
Surse: Transelectrica, ESO Bulgaria, MAVIR; capacitate raportată la populație.
Bulgaria a folosit rapid 588 de milioane de euro din PNRR prin programul RESTORE, aprobat în aprilie 2025. Rezultatul se vede în facturi: Bulgaria cumpără la prânz energie solară ieftină, inclusiv din România, și ne-o revinde seara mai scump. Ungaria, cu jumătate din populația României, a trecut și ea de 780 MW de baterii.
Solarul: vecinii produc de 2-3 mai mult per locuitor
România avea la final de 2025 circa 6,5 GW de panouri solare, adică 342 de wați pe locuitor. Ungaria, cu jumătate din populație, avea 8,4 GW. Bulgaria și Grecia au de aproape trei ori mai mult solar pe locuitor decât România.
Surse: pv magazine, ANRE; capacitate la 31 decembrie 2025 împărțită la populație.
În 2025, Bulgaria a instalat 221 MW de solar nou la fiecare milion de locuitori, dublu față de România (107 MW). Decalajul nu doar că nu s-a închis în mandatul lui Ivan, dar a crescut față de Bulgaria și Grecia.
Centralele: mai puțină energie care poate fi produsă oricând
În mandatul lui Ivan, România a pierdut peste 1.000 MW din centralele care pot produce zi și noapte, iar puterea instalată totală a scăzut ușor.
| Sursă | 1 iulie 2025 (MW) | 1 aprilie 2026 (MW) | Diferență (MW) |
| Cărbune | 2.762 | 1.620 | −1.142 |
| Gaze | 2.727 | 2.808 | +81 |
| Solar (parcuri) | 2.427 | 3.339 | +912 |
| Eolian | 3.091 | 3.138 | +47 |
| Hidro + nuclear + biomasă | 8.238 | 8.240 | +2 |
| Total | 19.246 | 19.145 | −101 |
Centralele pe gaze de la Mintia (1.700 MW) și Iernut (430 MW), care trebuiau să înlocuiască cărbunele, nu intraseră în funcțiune până la demisia ministrului. În prima jumătate a lui 2025, unul din cinci MWh consumați în România venea deja din import.
Verdictul: un mandat eșuat, o nominalizare care nu trebuie repetată
În opinia autorului, Bogdan Ivan este cel mai slab ministru pe care l-a avut Ministerul Energiei. Nu pentru că a eliminat el plafonarea, ci pentru că a știut că vine și nu a avut un plan care să țină factura românilor la nivelul vecinilor.
Cifrele de mai sus spun aceeași poveste din patru unghiuri:
- Prețul: factura a crescut cu 51% într-un semestru, cea mai mare scumpire din Uniunea Europeană.
- Puterea de cumpărare: românii plătesc cel mai scump curent din UE raportat la venituri.
- Stocarea: Bulgaria a construit de 16 ori mai multe baterii pe locuitor și ne vinde seara energia pe care i-o dăm la prânz.
- Producția: România a închis peste 1.100 MW pe cărbune înainte să aibă cu ce îi înlocui.
Ministrul a promis în decembrie 2025 că investițiile din 2026 vor reduce semnificativ importurile. Până la demisia din aprilie, marile proiecte nu intraseră în funcțiune, iar Bulgaria își înmulțise deja de șase ori stocarea.
În iunie 2026, același Bogdan Ivan a fost propus din nou la Energie, în Guvernul Veștea, care a picat la vot. Un ministru cu un asemenea bilanț nu ar trebui să mai fie propus vreodată la Energie. România nu își mai permite încă o perioadă în care vecinii construiesc, iar noi plătim.
