Decizie rarisimă în sănătate: Acreditarea Institutului Național de Neurologie din București a fost suspendată în urma sesizărilor unui medic rezident

Decizie rarisimă luată de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANCMS): pe 13 august, instituția a hotărât suspendarea acreditării Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare (INNBN) din București. Măsura nu afectează funcționalitatea unității spitalicești și nici derularea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar, conform legii, spitalul are obligația ca, în termen de 5 zile de la suspendare, să prezinte un plan de remediere a deficiențelor care au dus la această decizie provocată de o sesizare a rezidentului Dimitrie Chele. Managerul Institutului, medicul Corneliu Toader, a afirmat că a contestat decizia suspendării acreditării, a urmat o negociere cu Autoritatea și așteaptă decizia anulării măsurii.

„Ca urmare a informațiilor transmise de Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, având în vedere art. 17 alin. 2 lit. c și art. 250 din Legea nr. 95/2006, coroborat cu art. 3 lit. c art. 4 lit. c din Ordinul Președintelui ANMCS nr. 432/2019, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a decis suspendarea acreditării Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare prin Ordinul Președintelui ANMCS nr. 117/13.08.2026 și Referatul de aprobare nr. 2725/ANMCS/13.08.2026”, se arată într-o adresă din 18 august a Autorității pusă la dispoziția G4Media de medicul rezident Dimitrie Chele, destinatarul documentului.

Sursa: Medicul rezident Dimitrie Chele

În decizie se mai arată că Autoritatea s-a bazat în luarea deciziei pe informații transmise de Direcția de Sănătate Publică București „cu privire la activitățile de control efectuate la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București în ultimele 6 luni, la neconformitățile constatate, măsurile dispuse și sancțiunile aplicate unității sanitare în urma acestor controale”.

Această corespondență a început la jumătatea lunii iulie, după ce rezidentul Dimitrie Chele, de la Spitalul Elias, detașat o perioadă la Institut, a trimis sesizări la mai multe instituții, printre care DSP, ANCMS, Ministerul Sănătății și Corpul de Control al Prim-ministrului, cerându-le să verifice „existența unor deficiențe grave, structurale și funcționale, susceptibile să pună în pericol sănătatea, integritatea și demnitatea pacienților internați” în Institut.

El a enumerat temperaturile excesive și lipsa climatizării, lipsa mijloacelor sigure de transport vertical al pacienților, accesul insuficient la examinarea CT și transportul pacienților între clădiri, lipsa apei calde, grupuri sanitare nefuncționale și condiții insalubre, deficitul critic de personal și imposibilitatea supravegherii adecvate a pacienților, utilizarea selectivă a saloanelor renovate, precum și faptul că institutul ar funcționa fără autorizație de securitate la incendiu pentru toate spațiile utilizate. În final, el a menționat că „gravitatea și caracterul persistent al neregulilor ridică întrebări serioase cu privire la condițiile în care INNBN a obținut și și-a menținut autorizația de funcționare”.

Rezidentul Chele, administrator al platformei abuzinsanatate.ro, a trimis copie după sesizare și către G4Media, alături de informații și mai multe fotografii care demonstrau deficiențele, toate acestea făcând subiect al unui articol din 20 iulie. Într-un comunicat de atunci, unitatea medicală a respins acuzațiile, catalogându-le drept „informații eronate/denigratoare”, iar managerul Institutului, medicul Corneliu Toader, declara că demersul lui Chele a fost provocat de faptul că nu i-a acceptat acestuia retragerea unei demisii pe care acesta o depusese anterior.

De menționat că, tot după sesizarea rezidentului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” și Direcția de Sănătate Publică București – Serviciul Control în Sănătate Publică au amendat Institutul în urma unor controale. Amenzile au fost aplicate pe 10 august, respectiv 24 iulie, legalitatea ambelor sancțiuni fiind contestată de unitatea medicală la Judecătoria Sectorului 4 aici și aici.

Contactat din nou în această dimineață, managerul Corneliu Toader a declarat: „Am contestat decizia și a urmat o negociere cu Autoritatea, acum fiind în așteptarea documentului prin care suspendarea acreditării va fi anulată. Suntem în ordine, deficiențele nu ne erau imputabile, cum este cazul lipsei apei calde – RADET întrerupsese furnizarea timp de 12 zile. De aceea am contestat și amenzile aplicate de DSP și ISU la instanță”.

Măsura suspendării acreditării unui spital a fost prevăzută de lege în 2019 și a fost aplicată în premieră de ANCMS în același an, pentru Spitalul Floreasca, urmare a faptului că unitatea medicală nu anunțase un incident dintr-o sală de operație, când o femeie a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului. Prevederile legale cer ca anunțul să fie făcut în termen de maximum 24 de ore de la momentul în care s-a produs.

„Suspendarea acreditării reprezintă un semnal important privind problemele identificate în funcționarea și calitatea serviciilor. Spitalul își poate continua activitatea, însă trebuie să remedieze deficiențele constatate și este supus unei monitorizări până la rezolvarea acestora. Dacă problemele nu sunt corectate în termenul stabilit, se poate ajunge la retragerea acreditării, cu efecte mult mai grave. O astfel de situație poate afecta relația cu Casa de asigurări, finanțarea serviciilor medicale și, în final, capacitatea spitalului de a-și continua activitatea”, a declarat rezidentul Dimitrie Chele.

Conform legii, suspendarea acreditării este o măsură administrativă, care nu afectează funcționalitatea unității spitalicești și nici derularea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, managerul având termen pentru a remedia deficiențele constatate, pe baza unui plan de măsuri. Urmează un control din partea unor experți din cadrul Autorității care, pe baza constatărilor, pot propune ridicarea suspendării. În caz contrar, se poate retrage acreditarea, ceea ce duce la anularea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și furnizării de tratamente gratuite sau compensate, pacienții fiind puși în situația de a plăti. De asemenea, unitatea medicală va fi obligată să reia întreg procesul de evaluare și reacreditare, cu verificări amănunțite din partea instituțiilor de control.