Tactică imobiliară înainte de numirea la CCR: Mihai Busuioc și-a donat apartamentul fiicei pentru a fi eligibil la o locuință gratuită de la RA-APPS!

Judecătorul CCR Mihai Busuioc a donat apartamentul cu patru camere din Capitală, care apărea în declarația de avere, fiicei sale, cu o zi înainte să fie numite de Senat în funcția de judecător al Curții Constituționale. Astfel, acesta a devenit eligibil pentru o locuință gratuită de la RA-APPS.

Busuioc a donat un apartament cu patru camere, în 2025, cu o zi înainte să fie propus judecător la CCR de către Senat.

Locuința o achiziționase în anul 2003, cu cash, și a plătit echivalentul a aproape 200 de salarii minime la acel moment, arată sursa citată.

Aceeași tactică a mai fost folosită și de judecătoarea Mihaela Ciochină, propusă în 2022 de fostul președinte Klaus Iohannis. Înainte să ajungă consilieră prezidențială, a donat un apartament și apoi a primit locuință de la stat. 

Apartamentul, donat fiicei lui Busuioc

Pe 24 iunie, senatorii votau nominalizarea lui Mihai Busuioc, fost șef la Curtea de Conturi, pentru postul de judecător CCR. 

Cu o zi înainte, Busuioc își dona singurul apartament pe care-l menționase în declarațiile de avere, către fiica sa, Ana Sara Busuioc. Donația a fost realizată la un notar din Capitală.

Apartamentul cu patru camere și suprafață de 90 de mp, din Sectorul 4,  a fost evaluat la puțin peste 85.000 de euro.

Busuioc poate utiliza apartamentul în continuare, având notată în cartea funciară o clauză de uzufruct. 

Mihai Busuioc îl achiziționase în 2003, pe vremea când era conducător principal la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Sector 4. A plătit pe el 497.000.000 lei în numerar, iar la acea vreme, suma era echivalentul a aproape 200 de salarii minime brute.

Ce spune legea

Judecătorii CCR pot obține locuințe de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), dar una dintre condiții e să nu aibă locuință în București.

Public Record a încercat să afle dacă Mihai Busuioc a primit locuință de la RA-APPS, însă nu a primit un răspuns de la instituție.

RA-APPS susține că nu e de interes public dacă judecătorul are o astfel de locuință.