Un grup de avertizori de integritate din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a lansat o scrisoare deschisă explozivă adresată Premierului Ilie Bolojan, Ministerului Economiei și mediului de afaceri. Angajații denunță presiunile exercitate de conducerea instituției pentru aplicarea exclusivă a amenzilor, acuzând că prevenția și interesele consumatorilor au fost complet abandonate în favoarea unor „indicatori de producție”.

Acuzații grave: „Amenda nu este recoltă la hectar”

Potrivit documentului, revolta comisarilor a pornit de la o ședință internă desfășurată online pe 25 august 2026. Avertizorii susțin că președintele ANPC, Bekesi Csaba Lajos, și vicepreședintele Ionel Obretin au cerut în mod imperativ creșterea numărului și valorii amenzilor. Avertismentul, deși o măsură perfect legală și proporțională în multe cazuri, ar fi fost descurajat de superiori pe motiv că „prăpădește hârtia degeaba”.

Principalele probleme semnalate de angajații ANPC vizează impunerea unui adevărat target pe amenzi, activitatea de control fiind transformată într-o competiție bazată pe volumul încasărilor. Conform scrisorii, comisarii sunt măsurați prin statistici lunare, atribuindu-li-se titluri informale degradante, precum „Comisarul lunii” sau „Lingura de lemn”. În plus, angajații denunță o presiune nejustificată și o dublă măsură față de mediul de afaceri: deși la nivel declarativ se promite consiliere pentru firme, în plan intern se cere extragerea a cât mai mulți bani din economie.

O altă acuzație gravă este legată de abuzul de putere. Angajații de pe teren reclamă că le este încălcată independența profesională, iar individualizarea sancțiunii le este dictată de la centru. În această goană după cifre și norme de acte, avertizorii atrag atenția că obiectivul esențial al instituției – protejarea cetățenilor – nu mai reprezintă o prioritate pe agenda conducerii.

Apel public către Premierul Ilie Bolojan

Semnatarii scrisorii solicită public șefului Guvernului, Ilie Bolojan, mass-mediei și asociațiilor de business să ceară și să asculte înregistrarea ședinței din 25 august pentru a se convinge de veridicitatea faptelor.

„Un comisar nu pleacă dimineața în teren cu norma de amenzi în buzunar și nu se întoarce seara să vadă cât a «produs». (…) Asta nu mai este control. Este producție”, avertizează angajații ANPC, subliniind că amenzile anulate ulterior în instanță le sunt imputate tot lor, nu șefilor care au impus aceste norme neoficiale.

Scrisoarea se încheie cu un apel la demnitate profesională adresat tuturor comisarilor din țară. Aceștia sunt îndemnați să nu cedeze presiunilor, să refuze aplicarea amenzilor la normă și să își asume exclusiv controale legale, corecte și profesioniste.

Scrisoare deschisă

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE: Domnul Ilie Bolojan – Prim-ministrul României Domnul Ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Secretariatul General al Guvernului FACIAS – Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului

SPRE INFORMARE: Colegilor din cadrul ANPC – funcționari publici și personal contractual Reprezentanților mass-media Mediului de afaceri

Dragi colegi din ANPC, Vă scriem și vouă pentru că ceea ce s-a întâmplat în ședința din 25 august 2026 nu este o problemă a câtorva comisari și nici o simplă nemulțumire față de conducerea ANPC. A fost o ședință la care am participat cu toții. Am auzit cu toții ce ni s-a spus. Iar ceea ce ni s-a cerut nu poate fi normalizat doar pentru că, în ANPC, ne-am obișnuit de-a lungul ultimilor ani cu presiunea, cu ordinele transmise informal și cu ideea că trebuie să „iasă ceva” din fiecare control. De data aceasta, însă, mesajul a fost spus suficient de clar încât să nu mai fie nevoie să îl interpretăm. Se vor mai multe amenzi. Se vor amenzi mai mari. Se vor rezultate măsurabile în acte și bani. Noi spunem public că aceasta nu este misiunea unui comisar și nu este misiunea ANPC. Și vă spunem vouă, colegilor noștri: nu trebuie să ne fie rușine să spunem că un avertisment poate fi sancțiunea legală și proporțională atunci când asta rezultă din situația concretă constatată. Nu trebuie să transformăm controlul în competiție. Nu trebuie să întocmim acte doar pentru ca activitatea noastră să arate bine în statistici. Și nu trebuie să transformăm amenda într-o unitate de măsură a valorii profesionale a unui comisar.

Stimate Domnule Ilie Bolojan – Prim-ministrul României, Suntem avertizori publici din Autoaritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Facem avertizări publice despre ceea ce se întâmplă în această instituție încă din 2022. Vă scriem astăzi în mod special pentru că avem un fel de speranță că nu spuneți una la televizor și alta la birou. O să avem acum ocazia să vedem dacă speranța noastră este deșartă.

Domnule Prim-ministru, Marți, 25 august 2026, conducerea ANPC – președintele Bekesi Csaba Lajos, vicepreședintele Ionel Obretin, secretarul general Lucian Rus si directorul General, Cosmin Somicu – a ținut o ședință cu toți comisarii ANPC.

A fost o ședință online, înregistrată de sistemul utilizat în ANPC. Facem această precizare pentru că nu vă cerem să ne credeți pe cuvânt.

Cereți înregistrarea. Ascultați-o.

Veți putea auzi personal ce li se solicită comisarilor de către conducerea ANPC. Domnule Bolojan, în ANPC se cer in mod imperativ amenzi.

Multe. Și mari. Nu avertismente.

Avertismentul, se pare, „prăpădește hârtia degeaba”.

Da, chiar așa. Am ajuns să discutăm despre sancțiuni în funcție de cât produc și dacă își scot sau nu banii de tipizate. Domnule Bolojan, spuneți la televizor că vreți să protejați mediul de afaceri.

Foarte bine.

Dar oamenii pe care îi mențineți în conducerea acestei instituții ne transmit altceva: trebuie să luăm bani din economie. Cât mai mulți.

Prin amenzi. În ședința despre care vorbim nu s-a discutat despre problemele reale ale activității noastre, despre profesionalizare, despre prevenție sau despre cum facem un control mai bun.

S-a discutat despre amenzi. Despre bani. Mesajul este simplu: trebuie mai multe.

Mai mult decât anul trecut. Mai mult decât până acum. Mai mult, mai mult, mai mult. Și, dacă se poate, și mai mari. Pentru că, de ceva timp, în ANPC controlul se măsoară deja prin indicatori de producție:

Câte acte pe comisar. Câte amenzi. Ce valoare au. Cât se încasează. Cât costă tipizatele. Și, la sfârșitul lunii, vedem cine a fost cel mai „productiv”.

Comisarul lunii. Comisariatul lunii…A…avem si “Lingura de lemn”

Poate că noi am înțeles greșit. Poate că ANPC nu mai este o autoritate de control.

Poate că este o unitate de producție. Doar că există o mică problemă.

Controlul nu este o linie de producție.Amenda nu este recoltă la hectar. Un comisar nu pleacă dimineața în teren cu norma de amenzi în buzunar și nu se întoarce seara să vadă cât a „produs”.

Merge în teren.

Constată.

Verifică.

Încadrează juridic.

Individualizează sancțiunea.

Uneori este amendă.

Uneori este avertisment.

Uneori nu este nicio sancțiune.

Asta înseamnă control. Restul este producție. Și mai este ceva.

Ni se vorbește despre consiliere. Consiliere pentru operatorii economici.

Foarte frumos.

Numai că este greu să explici mediului de afaceri că ANPC promite prevenție și consiliere în timp ce, în interiorul instituției, comisarilor li se cere să dea mai multe amenzi.

Promitem consiliere, dar vânăm amenzi.

Domnule Bolojan, Dacă vreți să vedeți cum funcționează cu adevărat ANPC, nu vă uitați doar în organigramă.

Uitați-vă cine conduce, în fapt, activitatea de control.

Avem un director general. Cel puțin pe organigramă. În realitate, pare că peste noul director general s-a pus deja piciorul, iar vicepreședintele Obretin ne explică nouă, celor care mergem în teren, cum trebuie să producem mai multe amenzi. Cine conduce, de fapt, controlul în ANPC?

Și, mai ales, după ce criterii? Pentru că una este să ocupi o funcție de conducere.

Alta este să înțelegi ce face instituția pe care o conduci. Noi am mai văzut povestea asta.

Am mai văzut controale dispuse după criterii pe care cei din teren nu le înțelegeau.

Am mai văzut operatori economici controlați și recontrolați….si necontrolati (Nordis)

Am mai văzut presiunea pentru „mai multe acte”.

Am mai văzut situații în care trebuia să iasă ceva din control. Și am mai văzut ce se întâmplă atunci când rezultatele unui control sunt transformate în cifre, iar principiile controlului devin secundare.

Pentru că, până la urmă, cei care decid stau în birouri. Cei care merg în teren execută. Iar cei care semnează procesul-verbal răspund.

Și dacă, în graba de a produce amenzi, acestea ajung să fie anulate în instanță, tot comisarului i se poate explica ulterior că trebuia să respecte legea și procedura.

Foarte comod. Am scris despre aceste lucruri încă din 2022.

Speram că lucrurile se vor schimba. Poate că ne-am grăbit.

Domnule Bekesi, V-am cerut în urmă cu puțin timp să ne spuneți asumat dacă vreți amenzi.

Acum am înțeles.

Nu mai este nevoie să ne răspundeți.

Ne-a răspuns interventia dvs din ședința. Ați vorbit mult fără a spune însă ceva…. Domnule Bekesi, Operatorii economici pe care vreți acum să îi „mulgeți” de bani sunt aceiași oameni care angajează oameni. Așa repede v-ați uitat cariera profesională cu care vă lăudați la prima întâlnire cu noi? Că mediul de afaceri trebuie sprijinit? Că oamenii care investesc și creează locuri de muncă trebuie încurajați? Acum îi numărăm în amenzi?

Domnule Obrețin, Dacă vreți amenzi, dați examen, stimabile.

Învățați. Faceți-vă comisar.

Mergeți în teren.Controlați.

Constatați. Încadrați juridic.

Individualizați sancțiunea.

Și dați dumneavoastră amenzi.

Semnate de dumneavoastră. Pentru că amenzile nu sunt ca recolta la hectar.

Nu cresc pentru că așa dorește șeful.

Și nici nu se obțin mai multe dacă țipi mai tare la cei care le recoltează. Domnule Obretin, ANPC nu se poate conduce ca un CAP. Amenzile nu cresc în pomi și nici nu se scot din pământ. Amenzile se aplică atunci când există încălcări ale legislației. Iar, acolo unde legea ne permite și noi, comisarii, apreciem că avertismentul este sancțiunea proporțională, aplicăm avertisment. Noi, stimabile. Nu dumneavoastră. Pentru că noi facem controlul. Noi constatăm. Noi analizăm situația concretă. Noi individualizăm sancțiunea. Și noi răspundem pentru ceea ce scriem în procesul-verbal. Dacă însă începem să gândim controlul în termenii în care ni s-a vorbit în ședința din 25 august 2026, putem să facem și un calcul foarte simplu. Domnule Obrețin, salariul pe care îl încasați costă statul aproximativ 15.000 de lei pe lună, nu? Atunci, în logica aceasta, ar trebui ca noi, comisarii, să „producem” în fiecare lună aproximativ 15 amenzi de câte 1.000 de lei doar ca să vă asigurăm salariul. Corect? 15 operatori economici. Operatori economici care, la rândul lor, plătesc salarii. Să spunem 40–50 de oameni. Acei oameni își primesc salariile de la operatorii economici pe care noi îi amendăm ca să „producem”. Iar dacă mâine își pierd locurile de muncă, probabil tot noi vom fi cei înjurați. Dar măcar, de acum înainte, putem să le spunem adevărul: „Nu noi am vrut amenda. Așa ni s-a cerut.” Putem chiar să consemnăm în procesul-verbal, dacă vreți. Să scriem că, în raport cu situația concretă constatată și cu criteriile legale de individualizare a sancțiunii, noi am fi apreciat că avertismentul este suficient. Dar că, având în vedere solicitările formulate de domnul președinte Bekesi și domnul vicepreședinte Obrețin în ședința din 25.08.2026, am aplicat amendă. Poate așa devine mai clar tuturor unde se termină controlul și unde începe presiunea.

Stimați oameni de presă,

Stimați oameni din mediul de afaceri,

Cereți înregistrarea ședinței organizate cu toți comisarii ANPC.

Cereți-o. Ascultați-o.

Nu ne credeți pe noi. Ascultați cu urechile voastre ce li se cere oamenilor care merg în teren și semnează actele de control. Iar dumneavoastră, domnule Bolojan, dacă vreți să ne demonstrați că nu sunteți doar un alt politician, aveți ocazia.

Nu trebuie să ne credeți.

Ascultați înregistrarea. Pentru că dacă aceasta este filosofia ANPC, lucrurile trebuie numite corect.

Acte multe. Amenzi multe. Amenzi mari. Bani cât mai mulți. Asta nu mai este control.

Este producție. Iar când o autoritate de control își transformă sancțiunile în indicatori de producție, când avertismentul este privit ca risipă de hârtie, iar comisarului i se cere să „producă” mai mult, nu mai vorbim doar despre o problemă de management.

Este abuz. Și atunci…

Cine mai protejează consumatorii? .Pentru că despre consumatori nu s-a vorbit in sedinta din 25.08.2026.

Nici ieri.

Și, dacă suntem sinceri, despre ei nu s-a prea vorbit nici în ultimii ani.

S-a vorbit despre amenzi.

Despre controale.

Despre imagine.

Despre cifre.

Despre cât producem.

Despre consumatori, însă, aproape nimic. Poate că ar fi momentul să ne amintim de ce există ANPC.

Iar vouă, colegilor, vă spunem atât: Nu noi trebuie să producem amenzi. Noi trebuie să facem control. Corect. Legal. Profesionist. Și, dacă legea ne permite să alegem între avertisment și amendă, decizia trebuie să aparțină celui care face controlul și își asumă actul de control, nu celui care își dorește o cifră mai mare într-un tabel. Poate că a venit timpul să nu mai plecăm capul. Pentru că, până la urmă, noi suntem ANPC. Nu cei care stau în birouri și numără amenzi.