Până unde merge austeritatea? Cum au ajuns bolnavii de cancer să deconteze deficitul de la Palatul Victoria!
Tehnocrația contabilă instalată la Palatul Victoria continuă să ofere lecții de eficiență rece, transformând cifrele din buget într-un criteriu superior supremei datorii a statului: protejarea propriei populații. După ce a demonstrat că poate economisi cu ușurință tăind de la categoriile vulnerabile, Guvernul condus de Ilie Bolojan a împins rigurozitatea bugetară într-o zonă în care ironia se amestecă periculos cu cinismul. Sub pretextul combaterii abuzurilor și a eficientizării cheltuielilor publice, cele mai noi decizii de rigoare fiscală ating direct pacienții oncologici, transformați fără voia lor în noi pioni ai echilibrării deficitului.
„Taxa pe boală” și omul rău de la Palatul Victoria
Exemplul cel mai grăitor al acestei filozofii fiscale rămâne menținerea măsurii prin care prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Concepută inițial ca o metodă de a descuraja concediile fictive ale angajaților care vor să își prelungească weekendul, ordonanța a ajuns să îi taxeze direct pe cei care merg periodic la ședințe chinuitoare de chimioterapie sau radioterapie. Refuzul ferm al premierului de a include pacienții oncologici pe lista excepțiilor umanitare – motivat prin celebra replică internă că „preferă să fie omul rău” și că nu mai acordă scutiri – aduce o notă de absurd: bolnavii de cancer sunt tratați birocratic ca potențiali suspecți de chiul.
Tratamente în impas și blocaje la Casa de Sănătate
În paralel cu pedepsirea financiară a zilelor de tratament, subfinanțarea cronică și arieratele uriașe ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au dus la momente critice în care distribuitorii au oprit temporar livrarea unor medicamente esențiale. În loc să intervină cu un plan de urgență pentru deblocarea fondurilor destinate Programului Național de Oncologie, răspunsul executivului s-a tradus adesea prin apeluri la „disciplină financiară” și analize contabile reci privind costurile uriașe din sistemul de sănătate. Pentru mii de pacienți care depind de rigoarea unei scheme terapeutice, fiecare săptămână de tergiversare și fiecare dezbatere despre plafoane bugetare reprezintă o ruletă rusească administrativă.
Reformă pe seama celor care nu pot opune rezistență
Pusă cap la cap, politica de austeritate de la București scoate la iveală o schemă predictibilă: sacrificiile cele mai rapide sunt extrase de la cei care nu pot ieși în stradă să blocheze bulevardele. În timp ce consiliile de administrație ale agențiilor de stat, regiile autonome și indemnizațiile speciale își păstrează intacte fondurile sub umbrela diferitelor excepții juridice, pacienții oncologici sunt invitați să fie solidari cu deficitul țării. Astfel, marea reformă a administrației Bolojan ajunge să bifeze economii de pe spatele oamenilor pentru care o zi pierdută din indemnizație sau un medicament amânat nu înseamnă doar un simplu indicator statistic, ci însăși diferența dintre viață și moarte.
