La Brașov, anchetele DNA se multiplică. În centrul lor apar nume grele din structura PNL locală, precum Adrian Veștea, investigațiile vizând acuzații de abuz în serviciu, trafic de influență și chiar constituirea unui grup organizat cu scopul de a controla funcții, instituții și direcții strategice la nivel județean.

Într-un dosar aflat în atenția publicului, procurorii instrumentează modul în care liderii PNL Brașov ar fi încercat să influențeze numirile la Compania Apa, folosind proceduri de recrutare aparent formale pentru a instala persoane apropiate politic. Alte investigații vizează atribuirea unor funcții administrative, relația dintre politica județeană și mediul de afaceri și modul în care anumite proiecte publice ar fi fost orientate spre avantaje private.

Pe acest fundal tensionat – în care conducerea liberală județeană este deja sub lupa anchetatorilor – explodează un nou scandal, cel al depozitului de combustibili din Feldioara, un proiect care ridică întrebări majore despre legalitate, protecție politică, lipsă de control administrativ și pasivitatea unor instituții-cheie.

Cum a apărut ideea depozitului și cine se află în spate

În comuna Feldioara, un proiect de anvergură a stârnit neliniște și întrebări: construirea unui depozit de combustibili operat de Transit Oil SRL, cu perspectiva ca operațiunile să fie preluate ulterior de MOL Ungaria.

În ultimii ani, au existat numeroase discuții publice privind construirea unui depozit de combustibili în comuna Feldioara, județul Brașov. În centrul proiectului apare compania Transit Oil SRL, dezvoltatorul investiției, iar în plan secund apare compania MOL Ungaria, interesată să preia operarea după finalizarea construcției. Administratorul Transit Oil, Alexandru Iurea, a confirmat public că a transmis o ofertă companiei MOL, menționând și colaborarea anterioară de 5 ani cu aceasta.

Alexandru Iurea – asociat TRANSIT OIL – a făcut o ofertă pentru MOL.

Într-o piață în care logistica carburantului are importanță strategică, documentele arată că MOL a evitat să se implice în procedurile administrative de urbanism, lăsând partenerului român sarcina de a parcurge un proces birocratic considerat dificil.

Sursele deschise arată însă că „scurtarea” procedurilor ar fi fost realizată prin încălcări clare ale legislației urbanistice și de mediu, confirmate de rapoartele instituțiilor statului și de dosarele aflate pe rolul instanțelor.

Neregulile din urbanism: PUZ contestat, lipsă avize obligatorii și documentație neconformă

Planul Urbanistic Zonal pentru construirea depozitului, aprobat prin HCL 10/2023, este acum obiectul dosarului 31343/3/2024, în cadrul căruia se solicită anularea actului administrativ. Argumentele reclamanților includ: documentație întocmită fără respectarea legii, elaborarea PUZ de către o persoană fără drept legal de semnătură, aprobarea de către Consiliul Local Feldioara fără avizele esențiale.

Primăria Feldioara a emis certificatul fără a solicita avizele cerute chiar de PUZ, printre care: Compania Națională a Uraniului, CFR, DRDP Brașov, dar și Apele Române. Absența acestor avize pune sub semnul întrebării legalitatea întregului proces urbanistic.

Depozitul de combustibili, prin natura activității, impune notificarea Secretariatului de Risc al Ministerului Mediului — procedură obligatorie conform Legii 59/2016. Notificarea nu a fost transmisă.

Cu toate acestea, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a emis Decizia de Încadrare nr. 172/25.08.2023, concluzionând că proiectul nu necesită evaluare de mediu, deși presupune betonarea a zeci de mii de metri pătrați, include infrastructură de transfer de carburant rutier și feroviar, se află la aproximativ 150 m de un râu și prezintă riscuri evidente de poluare.

Decizia etapei de încadrare, emisă de autoritatea pentru protecția mediului, a fost contestată și face obiectul dosarului nr. 232/62/2025.

Autorizația nr. 20/2023 — emisă ilegal, potrivit ISC și atacată în instanță de Instituția Prefectului

Primarul comunei Feldioara a emis prima autorizație de construire în septembrie 2023. Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat, în urma a două controale, lipsa avizelor, a proiectelor tehnice și a planșelor, executarea lucrărilor fără supraveghere, începerea unor obiective fără detalii de execuție și continuarea lucrărilor chiar și după controlul ISC.

Ca urmare, Instituția Prefectului Brașov a atacat autorizația în instanță, generând dosarul nr. 716/62/2024. Autorizația a fost suspendată de drept și anulată în primă instanță prin Hotărârea nr. 683/2026 de către Tribunalul Brașov.

În ciuda problemelor depistate de ISC și a faptului că autorizația de construire a fost atacată în instanță în vederea anulării actului administrativ, Primăria Feldioara a emis o nouă autorizație, Autorizația nr. 20/19.12.2024 — pe același amplasament și cu același obiectiv.

Legea 50/1991 interzice explicit emiterea unei noi autorizații atâta timp cât prima este în termen de valabilitate, suspendată sau contestată.

Astfel, noua autorizație este suspectă de nelegalitate, fiind emisă în:

• ipoteza „modificării de temă” — bazată pe o autorizație suspendată;
• ipoteza „unei noi construcții” — într-o zonă unde deja exista o autorizație valabilă, dar suspendată.

În ambele situații, legea este încălcată.

Cine tace și de ce? Tăcerea instituțiilor ridică semne de întrebare

În jurul proiectului de la Feldioara se conturează un tablou al pasivității instituționale, cu implicații politice și administrative.

Consiliul Județean Brașov

Președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, nu a intervenit în niciun moment, deși proiectul afectează comunitatea. Faptul că acesta și primarul Feldioarei sunt colegi de partid ridică întrebări privind protecția politică pe care președintele PNL Brașov o acordă acoliților săi chiar și în cazuri flagrante de ilegalitate. Așa cum s-a întâmplat și în cazul concursului pentru selecția conducerii companiei de apă, se întâmplă și în alte situații.

Prefectul Brașov

Deși a atacat prima autorizație, prefectura nu a trimis reprezentanți la termenele din dosar, nu a reacționat la emiterea noii autorizații și nu a verificat neregulile semnalate de societatea civilă (PUZ, avize, decizie de mediu), dând impresia că demersul inițial prin care au luat act de numeroasele ilegalități cu privire la autorizația de construire nr. 20/2023 și au solicitat anularea actului administrativ nu mai reprezintă o prioritate pentru ei. Întrebarea este: ce i-a făcut să își schimbe atitudinea?

Agenția pentru Protecția Mediului

A încadrat proiectul fără evaluare, deși toate criteriile de risc erau îndeplinite, și nu a demarat nicio acțiune de verificare a situației generate atât prin emiterea primei autorizații de construire, cât și după ce Instituția Prefectului a atacat documentația, iar Primăria Feldioara a emis, ilegal, o a doua autorizație de construire, pentru a permite beneficiarului să continue lucrările în ciuda neregulilor constatate de ISC și a dosarelor în instanță existente.

Nuclearelectrica – Compania Națională a Uraniului

Nu a reacționat, deși infrastructura feroviară vizată de investitor le aparține, aceștia având interesul de a se folosi de infrastructura feroviară a Nuclearelectrica pentru a transfera și transporta carburant în vagoane.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov

Există plângeri penale pentru abuz în serviciu și trafic de influență, însă nu au fost demarate anchete vizibile.

Inspectoratul de Stat în Construcții

După constatări grave și două controale, instituția nu a mai verificat situația din teren, dând posibilitatea Primăriei Feldioara să emită o nouă autorizație și beneficiarului să continue lucrările în aceleași condiții  pe care ISC le-a constatat după controalele efectuate.

Întrebări publice care încă așteaptă răspuns și acțiuni din partea autorităților

Consiliul Județean Brașov

• De ce nu a reacționat instituția la emiterea ilegală a unei autorizații de construire?
• Relațiile politice influențează aplicarea legii?

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov

• Care este stadiul plângerilor penale depuse?

Inspectoratul de Stat în Construcții

• A verificat ISC dacă lucrările au continuat ilegal? A luat act autoritatea publică de existența unei a II-a autorizații de construire?

Prefectul Brașov

• De ce nu a fost prezent niciun jurist al prefecturii la termenele din dosar?
• A fost verificată legalitatea noii autorizației?

Primăria Feldioara

• Pe ce bază a fost emisă autorizația 20/2024?
• De ce nu au fost remediate neregulile constatate de ISC?

Cazul depozitului de combustibili de la Feldioara reprezintă un test pentru statul de drept la nivel local. Între documentație lipsă, avize neobținute, autorizații reemise ilegal și instituții care nu reacționează, proiectul scoate în evidență un sistem administrativ vulnerabil la presiuni, la lipsa de control și la potențială complicitate.

În acest moment, proiectul este suspendat, contestat și blocat juridic, dar întrebările rămân:

Cine răspunde pentru nereguli, cine protejează investiția și cum este posibil ca un proiect cu asemenea riscuri să avanseze fără respectarea legii?